9 din 10 români cred că accesul copiilor pe rețele sociale ar trebui reglementat prin lege

Reveal Market Resources, studiul nr. 209

Cel mai recent studiu realizat de Reveal Marketing Research analizează percepțiile românilor cu privire la restricționarea accesului minorilor sub 16 ani pe rețelele sociale. În paralel, studiul explorează realitatea noii generații de elevi, în care utilizarea inteligenței artificiale pentru sarcini școlare a devenit o practică extinsă, evaluând perspectivele părinților.

• 89% dintre români cred că accesul copiilor pe rețele sociale ar trebui reglementat prin lege.
• Principalele motive care susțin restricționarea sunt teama expunerii la conținut nepotrivit vârstei (81%), preocuparea pentru sănătatea mintală (80%) și riscul dependenței de ecrane (72%).
• În cazul celor 11% care nu ar susține o astfel de reglementare, soluția principală nu este „ușa închisă” de către stat, ci ghidajul părintelui (62%).
• Paradoxul AI în educație: 69% dintre elevi folosesc inteligența artificială pentru teme și proiecte, însă doar 17% dintre părinți o consideră un instrument educational util.

9 din 10 români consideră că accesul copiilor pe rețele sociale ar trebui reglementat prin lege

Datele studiului realizat de Reveal Marketing Research conturează un climat de opinie clar orientat spre protejarea copiilor în raport cu rețelele sociale: 70% dintre români consideră că acestea au un impact mai degrabă negativ, iar 89% cred că accesul copiilor pe rețele sociale ar trebui reglementat prin lege.

Subiectul interzicerii accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 16 ani este cunoscut de 90% dintre români, ceea ce îndică o vizibilitate ridicată. Totodată, 67% declară că se consideră informați în mare și foarte mare măsură cu privire la această temă, procentul fiind semnificativ mai ridicat în rândul celor care au copii (70% față de 63% în cazul celor fără copii).

Sprijinul pentru măsuri restrictive este alimentat în principal de teama expunerii la conținut nepotrivit vârstei (81%), de preocuparea pentru sănătatea mintală (80%) și de riscul dependenței de ecrane (72%), în timp ce riscurile de cyberbullying (56%) sau presiunea socială (42%) sunt menționate mai rar. Accentul cade, așadar, pe prevenirea efectelor percepute ca fiind directe și imediate asupra copilului, decât pe cele ce tin de interacțiunile acestuia cu ceilalți.

În ceea ce privește potențialele reglementari ale unei astfel de legi, opiniile se împart între interdicții ferme și limitări diferențiate: 40% ar susține interzicerea accesului la retele sociale sub 16 ani, iar 38% sub 12 ani, în timp ce doar 17% ar prefera acces permis cu restricții clare privind timpul, conținutul și controlul parental.

„Românii se află într-o etapă de reacție defensivă. Există un consens larg că mediul digital este periculos pentru copii, de la rețelele sociale la inteligența artificială, iar contextul actual este perceput ca unul plin de riscuri. Ca urmare, una dintre soluțiile preferate rămâne restricția impusă de stat, mai degrabă decât educația critică. Societatea noastră pune accent pe protecție, dar încă nu stăpânește nuanțele sănătății emoționale în era algoritmilor”, a declarat Marius Luican, Director General Reveal Marketing Research.

Doar 11% dintre români nu ar susține o reglementare legală, în măsură semnificativ mai mare tinerii între 18-24 de ani (25%), bărbații (15% comparativ cu 8% în cazul femeilor) și cei fără copii (18% față de 8% în cazul celor cu copii).

Pentru aceștia, soluția nu este „ușa închisă” de către stat, ci ghidajul părintelui (62%). Alte argumente precum dificultatea aplicării interdicțiilor (40%), nevoia de acces la informație (37%) sau nevoia de socializare online a copiilor (24%) au fost menționate în mai mica măsură.

Există o diferență clară între ceea ce românii cred că „ar trebui” să se întâmple și ceea ce „ar face” efectiv în calitate de părinți. Deși 67% consideră pragul de 16 ani ca fiind acceptabil ca un copil să aibă cont pe rețelele sociale, acest principiu se clatină atunci când se gândesc să il impună propriului copil, procentul scăzând la 59%. Datele sugerează o ajustare a principiilor în funcție de realitatea socială și de presiunea integrării în grupul de colegi.

În contextul unor alternative la interdicția totală la rețele sociale, femeile susțin în proporție mai mare măsuri de control și limitare, precum limitarea timpului de utilizare (72% față de 60% în rândul bărbaților), verificarea vârstei (65% față de 57% în cazul bărbaților) și reguli mai stricte pentru platforme (60% față de 51% în cazul bărbaților), în timp ce bărbații acordă mai multă importanță educației digitale în școli (59% față de 48% în cazul femeilor).

La nivel de politică publică, 52% dintre români ar prefera alinierea la legislația europeană, iar 39% o abordare adaptată contextului național, ceea ce indică o așteptare echilibrată între standarde externe și specific local.

Paradoxul AI în educație: 69% dintre elevi folosesc inteligența artificială, însă doar 17% dintre părinți o consideră un instrument educational util

Deși 69% dintre părinți confirmă că AI este deja integrat în temele și proiectele copiilor, nivelul de utilizare ridicat nu echivalează cu încrederea părinților în acest instrumemnt: doar 17% consideră AI un instrument educațional util, în timp ce restul o privesc ca pe o formă modernă de copiat (27%) sau ca pe un instrument a cărui valoare depinde strict de modul de folosire (48%). Această prăpastie între utilizare și percepțiile părinților este alimentată de teama de dependență, un risc perceput de 38% dintre aceștia, în contrast cu doar 25% care sunt convinși că AI-ul îi ajută pe copii să înțeleagă mai bine materia.

În fața acestei realități, părinții adoptă un pragmatism vigilent, doar 19% optând pentru interzicerea totală a utilizării, în timp ce majoritatea preferă limitarea utilizării la explicații teoretice (39%) sau folosirea controlată, cu limitări (29%). Analiza relevă și o diferență de abordare în funcție de gen: în timp ce tații sunt mai optimiști și înclinați spre utilizarea controlată (37% față de 23% în cazul femeilor), mamele sunt mai sceptice, fiind în mai mare măsură predispuse să interzică total accesul copiilor la AI în interes educațional (23% față de 13% în cazul bărbaților).

***

Despre Reveal Marketing Research

Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development. Cu o expertiză în peste 20 de industrii, Reveal Marketing Research crede că cercetarea de piață reprezintă baza deciziilor corecte și a poziționării brandurilor. Soluțiile calitative și cantitative ajută de 17 ani companii din România și alte țări din Europa.

Reveal Market Resources, studiul nr. 209: Reveal Market Resources este un hub de date ce cuprinde studii gratuite date publicității, cu scopul de a susține piața de marketing și comunicare din România.

Metodologie: Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada 17-22.02.2026 pe un eşantion reprezentantiv național pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, utilizatori de internet, din mediul urban și rural. Mărimea eșantionului a fost de 1008 respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare este +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%.